Contribuţia băncii mondiale la depăşirea crizei de tranziţie a Republica Moldova

5 Noi

Începutul activităţii şi scopul  domeniul de activitate

Banca Mondială este o bancă susţinută cu finanţări internaţionale care oferă asistenţă financiară şi tehnică ţărilor sărace. Organizaţia este alcătuită din două organisme mari şi respectiv cinci membre componente: Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (IDA).

Banca mondială denumită în literatura de specialitate şi grupa băncii mondiale, este o organizaţie internaţională înfiinţată în anul 1945 în rezultatul semnării a 45 de state a acordului  de la Bretton Woods în cadrul unei conferinţe internaţionale pe probleme financiare,  cu acelaşi acord, fiind înfiinţat şi  fondul monetar internaţional, sediul tuturor  organizaţii ce fac parte din banca mondială  se află în SUA .

Componenţa grupei Băncii Mondiale

Astfel acesta este compusă din cinci organizaţii intenaţionale:306134

1)      Banca Mondială de reconstrucţie şi dezvoltare ; (BMRD)

2)      Corporaţia financiară internaţională ( CFI)

3)      Asociaţia internaţională de dezvoltare (AID)

4)      Agenţia multilaterală de garantare a investiţiilor (AMGI)

5)      Centru internaţional de reglementare a divergenţelor învestiţionale (CIRDI)

Membrii Băncii Mondiale

Membrii Băncii Mondiale  de Reconstrucţii şi Dezvoltare  se află 184 de state sau aproape toate statele de pe harta lumii.   Din membri ai Asociaţiei internaţionale de dezvoltare (AID) fac parte 163 de state,  din Corporaţia Financiară Internaţională (CFI) – 175 de state,  în cadrul  Agenţiei Multilaterale de Garantare a Investiţiilor (AMGI) – 158 de state, iar în cadrul Centru Internaţional de Reglementare a Divergenţelor Investiţionale (CIRDI) – 134 de state. Astfel statele respective gestionează activitatea grupa Bănci Mondiale prin intermediul Consiliul Directorilor de executare şi conducere.

La fiecare trei ani grupul Băncii Mondiale elaborează „strategiile de dezvoltare şi activitate a grupului Băncii Mondiale” care ulterior se utilizează ca bază de colaborare cu ţara respectivă. Strategia presupune principiile  bancare atât în ceea ce priveşte oferirea creditelor, cît şi în sfera oferirii serviciilor de analiză şi de consultare, în strategia concretă de dezvoltare a fiecărui stat ce primeşte împrumutul. În strategie intră programe şi proiecte  care pot maximal influenţa în problema depăşirii sărăciei şi totodată asigura o dezvoltare social economică dinamică. Până la avizarea strategie de activitate ulterioară cu una din state consiliului directorilor  aceasta este coordonată cu guvernul acestui stat  şi cu alte structuri din domeniu fie cointeresate. Banca mondială de reconstrucţii şi dezvoltare (International Bank for Reconstruction and Development ) —  este organizaţia creditorială de bază din cadrul grupului Băncii Mondială, pe larg cunoscută că Banca Lumii. Spre deosebire de Banca Mondială acesta pune la dispoziţie credite pentru dezvoltarea economică. BMRD – este cel mai mare creditor în proiectele de dezvoltare a ţărilor în curs de dezvoltare cu venituri medii. State care depun cerere de membru al BMRD, iniţial urmează a fi adoptate la FMI.

Toate împrumuturi bancare trebuie să fie garantate de către guvernele ţărilor membre. Credite puse sub rata dobânzii, care se schimbă la fiecare 6 luni. De împrumuturi acordate sunt, de obicei, în 15-20 ani suspendat plăţile pe valoarea principală a împrumutului de la trei la cinci ani.

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) – agenţiile specializate ale ONU, inter-Institutul de stat pentru investiţii, stabilite în colaborare cu FMI, în conformitate cu fondul  monetar şi financiar internaţional, Conferinţa de la Bretton Woods, din 1944, dar banca de operare a luat naştere din  1946 (Locaţie Bank – Washington.)

Scopul oficial al Băncii Mondiale este de a asista ţările membre în curs de dezvoltare în economia lor prin acordarea de împrumuturi pe termen lung şi pentru a garanta credite de investiţii private. Initial, BIRD a fost proiectat folosind acumularile de fonduri bugetare a ţărilor membre – capitaliste şi de a atrage investiţii de capital pentru a stimula investiţiile private în ţările Europei de Vest, ale căror economii au suferit foarte mult în timpul celui de-al doilea război mondial. De la mijlocul anilor 50. Când  economiea din Europa de Vest s-a stabilizat, Banca Mondială a devenit din ce în ce mai accentută pe Asia, Africa, America Latină şi avea ca sarcină de a   stimula  lupta de dezvoltare a economiilor  acestor continente. Cele mai mari organe de la BIRD este compus din Consiliul guvernatorilor şi din  Direcţiile acesteia ca un organism executiv. Preşedintele băncii este de obicei cel mai înalt reprezentant al U.S. de afaceri. Sesiuni a Consiliului, incluzând miniştrii de finanţe sau de bănci centrale, guvernatori, care au  loc în fiecare an, în colaborare cu FMI. Membrii ai bancii pot fi doar membri ai FMI, de asemenea, cota stabilită de vot ale ţărilor de capital de la BIRD (85,2 miliarde de dolari). În timp ce membrii de la BIRD  fac parte 184 de ţări  lideri fiind: SUA, Japonia, Marea Britanie, Germania, Franţa, Canada şi Italia. Scopul BIRD este, de obicei, oferta împrumuturilor pe o perioadă  de până la 20 de ani, pentru a extinde capacitatea de producţie din ţările – membre ale bancii,  în calitate de garanţie servind guvernele lor. BIRD prevede, de asemenea,  garanţii pentru împrumuturi pe termen lung ale altor bănci. Totodată  FMI, impune o  informare obligatorie,   privind situaţia financiară a ţării creditate de împrumut.    Trebuie de subliniat faptul că banca  acoperă prin împrumuturi doar 30% din valoarea facilitaţilor, iar cea mai mare parte din credit, se duce la infrastructura sectorului de: energie, transport, de comunicaţii. De la mijlocul anilor 80,  BIRD şi-a crescut proporţia  împrumuturile în aşa domenii ca  agricultură (20%), în sănătate şi educaţie. În industria merge mai puţin de 15% din împrumuturile bancare.

În ultimii ani, în sarcina BIRD este  rezolvarea  problemei datorilor externe a ţărilor în curs de dezvoltare: 1/3 din împrumuturi sunt eliberate sub formă de aşa-numitele co-finanţari. Banca oferă împrumuturi pentru o reglementare structurală a economiei, de recuperare a balanţei de plăţi.

Corporaţia financiară mondială (IFC) (en International Finance Corporation, IFC) – o instituţie financiară internaţională, care este parte din structura Băncii Mondiale. cu sediul în Washington (USA).

Infiintata in 1956 pentru a asigura un echilibru a fluxului de investiţii private a ţărilor în curs de dezvoltare.  IFC coordonează activităţile sale cu alte organizaţii afiliate la Grupul Băncii Mondiale, dar din punct de vedere juridic şi financiar este independent, de punere în aplicare a deciziilor organizaţiei. Scopul IFC este de  acordarea de împrumuturi, investiţii, sub formă de acţiuni la societăţi de capital, oferă o structurare de finanţare şi de gestionare a riscului de producere, şi oferă servicii de a consultanta pentru a stimula creşterea economică a sectorului privat în curs de dezvoltare . În 2005 IFCa participat la 3316 de  proiecte   în toată lumea (inclusiv Rusia – 92 de proiecte) în valoare de $ 49.4 miliarde ruble  ($ 2.1 miliarde).

Agenţia multilaterală de garantare a investiţiilor (MIGA  – Garantare Multilaterala a Investitiilor Agensy) – unul din  instituţiile autonome, internaţionale, care, împreună cu International Finance Corporation (IFC), Centrul Internaţional pentru Soluţionarea disputelor de Investiţii (ICSID) şi Banca Mondială propriu zisă.   este o agenţie specializată a Naţiunilor Unite.

Obiectivul MIGA este de a promova investiţiile străine directe în ţările în curs de dezvoltare, de asigurări şi garanţii pentru  investitorii privaţi, precum şi de consultanţă şi servicii de informaţii. MIGA a fost fondată în 1988.   În prezent (de pe statut. La 31 Iulie 2007) MIGA reprezentată în 171 de ţări, inclusiv Federaţia Rusă. Din capitalul autorizat al  MIGA acesta depăşească 1 miliard de $. Este înfiinţată prin Convenţia privind stabilirea MIGA semnată la Washington la 11 octombrie 1985, sediul este  de asemenea, la Washington.

MIGA oferă garanţii şi are ca scop de a  proteja investitorii de la riscuri de limitare a circulaţiei a fondurilor, confiscare, de război şi conflicte civile, încălcare a contractului. Cu toate acestea, nu asigură împotriva riscurilor comerciale, de exemplu, riscul de faliment. În acordarea de garanţii prevăzute pentru investiţii în ţările cu venituri scăzute, în ţările cu risc politic sau afectate de conflict în vedere stabilizării ecologice şi sociale,   de proiecte în dezvoltare de infrastructură.

Dacă garanţii sunt prevăzute pentru  3   perioade în total pe circa 15-20 de ani. Spre deosebire de Banca Mondială,  garanţii de la guvern nu se cer. În acelaşi timp, MIGA nu oferă împrumuturi şi nu este un investitor independent. Garanţii nu sunt alocate pentru investiţii în producţia de tutun şi alcool, a organizat jocurilor de noroc.

Valoarea maximă a garanţiilor în prezent este de 110 de milioane de $ pentru un singur proiect de investiţii şi de 440 de milioane de $, pe ţară. De co-asigurare şi reasigurare limită poate fi depăşită în mod semnificativ.

Începând din 1988, MIGA a emis mai mult de 900 de garanţii în valoare de 17.4 miliarde de dolari. În acest sens, aceasta a ajutat cu mai mult de 50 de miliarde de $ în investiţiile străine directe în 96 ţări în curs de dezvoltare .

Centrul Internaţional pentru Soluţionarea de litigiilor de  Investiţii ICSID o  instituţie internaţională autonomă, care împreună cu International Finance Corporation (IFC) şi Agenţia de Garantare Multilaterala a Investitiilor (MIGA) şi Banca Mondială, în sine este reglementată de către consiliul  Băncii Mondiale, care este Agenţie specializată a Naţiunilor Unite. Scopul este acela de a asigura ICSID cu şanse juridice  pentru procedurile de arbitraj şi de conciliere în litigiile internaţionale de investiţii. Centrul are scopul de a înlătura obstacolele din calea investiţiilor private şi este considerată ca o instituţie cu autoritate de arbitraj internaţional cu soluţionarea litigiilor între naţiuni şi investitorii privaţi.

ICSID a fost stabilit în conformitate cu  Convenţia de Investiţii pentru Soluţionarea disputelor între state şi resortisanţii altor membre ( Convenţia de la Washington). Convenţia a stabilit un statut MTSUIS, structură sa organizatorică şi funcţiile de bază. Convenţia a fost deschis pentru semnare la 18 martie 1965, şi a intrat în vigoare la 14 octombrie 1966. Membrii ai ICSID sunt 143 de ţări (la data de 18 ianuarie 2008), inclusiv Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Ucraina. Rusia nu este membru al ICSID. Consiliul de conducere, ales de către preşedinte şi secretarul  convenţiei propune două modalităţi de a rezolva litigiile: reconciliere şi de procedură de arbitraj.  Deservirea este şi plătită, de părţile în Centrul de voluntariat. Taxe sunt aprobate de către Secretarul General. În multe tratate încheiate în transfrontalierele  de investiţii, se face referire la ICSID,  ca arbitru în caz de litigii investiţionale.

Scopul şi obiectivele băncii Mondiale

Scopul de bază al bănci mondiale este contribuţia în dezvoltarea economică a statelor sărace aflate în perioada de tranziţie cît şi reducerea sărăciei. Prioritate în acest scop îl au reformele de liberalizare a economiei, privatizare, reformele în domeniul învăţământului şi a asigurări sociale, investirea în infrastructură. Beneficiul esenţial obţinut de statele în curs dezvoltare este compus din obţinerea creditărilor cu o rată a dobânzii esenţial reduse în comparaţie cu alte structuri internaţionale creditoare.  Un al doilea beneficiu obţinut de statele beneficiare de ajutor din partea Băncii Mondiale  constă în aceea că în urma creditărilor  propriu zise obţinute  de la aceasta vin  creditările interguvernamentale, ceea ce favorizarza majorarea reitingului ţări în faţa investitorilor din sfera privată servind prin asta o demonstraţie a unui garant. Diferenţa Băncii Mondiale de la Fondul Monetar Internaţional constă în aceea că Banca Mondială oferă ajutoare pe termen lung şi doar statelor în curs de dezvoltare pe când Fondul Monetar Internaţional este orientat spre combaterea crizelor financiare temporare în oricare din state.

Actualitatea finanţărilor mondiale în R. Moldova

Banca Mondială va aloca Moldovei 200 mil. dolari SUA în perioada 2009-2012 Acest fapt este prevăzut de proiectul noii Strategii de cooperare între Banca Mondială şi Moldova, examinat miercuri, la oficiul BM în Chişinău cu societatea civilă şi mass media. Precum a menţionat directorul regional pentru Ucraina, Belarus şi Moldova, Martin Raiser, proiectul urmează a fi examinat de boardul BM şi va fi aprobat în luna ianuarie 2009. La rândul său, prezentând documentul, managerul pe ţară al BM în Moldova Melanie Marlett a menţionat că în activitatea grupului BM cu Moldova, flexibilitatea va fi esenţială pentru a permite Moldovei să se adapteze la contextul politic şi economic schimbător. Totodată, Melanie Marlett a spus că, pe măsură ce Moldova progresează spre categoria ţărilor cu venituri medii, ea trebuie să renunţe la modelul creşterii economice bazate pe consum şi remitenţe în favoarea unei creşteri economice bazate pe dezvoltarea sectorului privat şi investiţii. Potrivit ei, aceast fapt ar putea fi realizat prin sporirea competitivităţii economiei, dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea serviciilor publice, precum şi prin fortificarea managementului sectorului public prin utilizarea mai transparentă şi mai eficientă a resurselor publice. Melanie Marlett a spus că aceste domenii sunt menţionate şi în Strategia Naţională de Dezvoltare şi constituie pilonii Strategiei de parteneriat cu Moldova al Grupului Băncii Mondiale. În particular, Strategia prevede continuarea participării strategice a guvernului la implementarea Creditului pentru Susţinerea Reducerii Sărăciei (CRSR), sprijinirea donatorilor în acţiunile de combatere a corupţiei, susţinerea dezvoltării unui mediu de piaţă competitiv prin consolidarea infrastructurii financiare pentru fluxul de remitenţe şi creşterea transparenţei corporative. Totodată, pentru sporirea eficienţei guvernării Banca Mondială sugerează planificarea investiţiilor la nivel sectorial în infrastructură, sănătate şi educaţie, efectuarea reformei sistemului de salarizare a serviciului public, precum şi consolidarea mecanismului de prezentare a informaţiei publicului. De asemenea, pentru sporirea eficienţei serviciilor publice, BM consideră necesară aplicarea guvernării electronice şi a achiziţiilor electronice. Banca Mondială a anunţat o triplare a împrumuturilor către state aflate în curs de dezvoltare ce se luptă cu consecinţele crizei economice globale. În timpul anului 2008-2009, ce se încheie la sfârşitul lunii iunie, împrumuturile s-ar putea tripla, până la peste 35 miliarde dolari, comparativ cu 13,5 miliarde în 2007/2008. Instituţia, care a scăzut marţi previziunea sa de creştere pentru ţările în curs de dezvoltare la 4,5% pentru 2009, faţă de 6,4% anterior, spune că a luat această iniţiativă pentru a atenua impactul crizei economice asupra acestor ţări. „Criza financiară are originea în lumea dezvoltată, dar este pe cale să se transmită rapid sistemelor financiare din ţările în curs de dezvoltare”, explică instituţia. Această creştere a sprijinului financiar s-ar putea traduce printr-un angajament ce ar merge până la 100 miliarde dolari în trei ani. Scopul BIRD (Banca internaţională pentru reconstrucţie şi dezvoltare- filială a Băncii Mondiale) este de a proteja „cele mai sărace şi mai vulnerabile state, de a le ajuta să menţină investiţiile pe termen lung de care depinde dezvoltarea lor.Conform Băncii, fluxul privat da capital spre ţările în curs de dezvoltare vor cădea vertiginos anul viitor, ajungând la circa 530 miliarde dolari în 2009, faţă de 1.000 miliarde în 2007.

Un răspuns to “Contribuţia băncii mondiale la depăşirea crizei de tranziţie a Republica Moldova”

  1. feliciad 18 Noiembrie 2009 la 12:55 #

    Iaka se vede cine o dat bine lucrarea la Nani🙂
    Bravo!!!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: